Oameni care imi lipsesc

Sunt carti care mi se lipesc de suflet pentru ca au in paginile lor personaje pe care mi le doresc aproape. Pentru ca sunt vii. Cateodata, mai mult decat noi.

Domnul Ibrahim spune :
"Omul isi petrece viata in doua locuri: in pat si in pantofi."

Domnul Ibrahim spune :
"Cand vrei sa stii daca te afli printre bogati sau printre sarantoci, te uiti la pubele. Daca nu vezi nici pubele, nici gunoaie, inseamna ca ai pus piciorul la bogatani din aia greii. Daca vezi pubele, dar fara gunoaie in ele, inseamna ca esti la bogati. Acolo unde gunoaiele-s aruncate pe jos, langa pubele, nu esti nici la bogati, nici la saraci, ci intr-o zona turistica. Si unde nu vezi decat gunoaie, si pubele ioc, inseamna ca esti la saraci. Iar daca vezi ca locuiesc oameni printre gunoaiele alea, sa stii ca esti la sarantoci."

Domnul Ibrahim spune:
"Nu, nu intra pe autostrada, Momo. Autostrada spune: circulati, aici nu-i nimic de vazut. Autostrada a fost facuta pentru imbecilii care nu vor decat sa se deplaseze cat mai iute cu putinta de la un punct la altul. Noi calatorim, nu facem geometrie. Vezi de gaseste un drumulet dragut care sa ne arate tot ce e de vazut."

Domnul Ibrahim spune :
"Inteligenta este la glezna si glezna ta are o gandire deosebit de profunda."

L-am cunoscut pe Domnul Ibrahim. Mi l-a prezentat Eric-Emmanuel Schmitt. Si tot el mi-a facut cunostinta si cu "Oscar si Tanti Roz".

Sa va imprieteniti si voi cu ei !