Si oamenii mari se joaca

Cand eram mici ne jucam de-a hotii si vardistii, de-a v-ati ascunselea sau tara, tara, vrem ostasi.
Eu cred ca ne jucam si acum dar nu mai recunoastem si avem dificultati in a arata cine-s hotii si cine-s vardistii, dar stim cu totii sa ne ascundem excelent si nimeni nu ne mai gaseste, iar de pazit nu ne mai pazeste nimeni pentru ca ne-au dezertat demult ostasii.

Sorescu spune ca ne pricepem insa la Popice:
Fara indoiala, pamantul / Este o mare / Popicarie.
Pentru ca nu sunt suficienti / Copaci, / Oamenii stau si ei / In picioare.
Cineva arunca bilele / De departe / Si inseamna cu creta / Pe cele doborate.
E un joc de societate, / Desigur, / Tot atat de frumos / Ca si armele clasice.
Totul e calculat dinainte / Cu mare precizie, / Numai noi, naivii, / Mai umblam pe la policlinici.
I-auzi stelele huruind / Inapoi pe banda rulanta / Deseara vor fi la orizont.

Ce joc sa alegem ca sa castigam sigur?