Dintre coperti prafuite
Nu imi amintesc de pe unde le-am strans, cert e ca la sfarsit de an cand te apuci sa faci curatenie mai ai ocazia sa privesti putin si prin praful asezat pe lucruri si pe tine.
Le-am gasit intre copertile unei agende, agenda veche de cel putin zece ani, ele vechi nu se stie de cand. Daca le recunoaste cineva sa imi spuna ca sa le redam drepturile ce li se cuvin.
Eu inca imi mai poruncesc din cand in cand sa le respect cu sfintenie. Si insist pe vreo cateva numere cu incapatanare.
Cele zece porunci ale adolescentilor:
1. Sa crezi ca uneori copacul poate creste si cu radacinile in aer.
2. Sa nu crezi niciodata ca esti singur.
3. Sa stii ca de la fereastra ta si pana la ploaia de stele nu este decat o bataie de aripi.
4. Sa crezi ca iubirea este cea mai mare putere.
5. Sa lupti toata viata pentru un vis neimplinit.
6. Sa crezi ca o pasare e o floare rupta de pe tulpina si lasata libera sa zboare.
7. Sa te minunezi in fata naturii.
8. Sa trimiti florile belsugului in desertul in care nu locuieste nimeni.
9. Sa fii tu insuti intotdeauna.
10. Sa crezi ca lucrurile au suflet.
13 comentarii:
5, 9 şi 10 sună foarte bune şi le respect şi eu.
e foarte mişto atunci cînd îţi găseşti însemnări, desene vechi.
eu ştiu că aveam un joc spectculos la finalul caietelor din liceu. mi-am amintit cun plăcere de el acu ceva timp
@paul
Ultimele pagini de la caietele din scoala erau mai importante cateodata decat intreg continutul. Cele mai nastrunisce insemnari, telefoane, mazgaleli extrem de importante intotdeauna!, toate isi gaseau loc pe ultimele pagini :)
Cute !... voi nu puneati mustati , barba sau ochelari autorilor din carti?? sau biletele colegului / colegei din randul de la geam ??/:) Ce precoce e generatia voastra:) :):) show my some FACTS...
Noi vi l-am dat pe Nichita !
VOI???!!?? si ma destram ca fumul , in semn de intrebare !
J.
Eu pe ultimele pagini ale caietelor aveam alte materii :)) intotdeauna uitam sa imi duc ce trebuie la scoala pana cand , pe a 12-a , am renuntat in totalitate la ghiozdan :)) Ca noroc ca in liceu nu se mai dadeau note pe caiet .
Am uitat sa adaug ca eu am prins profesorii plictisiti si terifiati de nivelul de pregatire al generatiilor post-revolutionare de elevi :D .
@J
Chiar J, de ce erau mai "avantajate" colegele din banca de la geam? Parca ele primeau cele mai multe biletele. De ce nu trimiteam biletele colegelor de pe randul din mijloc? :) Ce avea colega care statea pe randul de la geam? Sau ce avea randul de la geam ? :)
@Dorin
Nu cunosc vremurile despre care vorbesti. Ce vrei sa spui prin erau "plictisiti si terifiati"? In ce sens? Poti sa imi explici putin? Multumesc.
Eu nu-s de acord cu 6! Daca as crede asa ceva m-as simti obligata sa eliberez toate florile!
@pinguilde
:)
Cum e cu 1 insa ?
Generatiile postrevolutionare sunt absolut catastrofale . Teribilismul si nivelul slab (catre foarte slab) de pregatire al elevilor au determinat profesorii sa isi piarda interesul pentru predat . Inainte de Revolutie ni se spunea ca elevii erau mult mai responsabili .
Cum sa fie? 1 e ok. Copacii chiar pot creste uneori cu radacinile in aer. Daca e un copac din asta, ma bucur sa-l vad, daca e din cel cu radacinile in pamant, il las acolo, sa nu cumva sa-i fac vreun rau doar pentru ca el nu poate uneori. :D
@Dorin
Multumesc pentru precizari. E pacat daca s-a ajuns aici.Spiritul invataturii insa trebuie sa vina in primul rand de la dascali, ei trebuie sa ii "trezeasca" pe invatacei :) Dar probabil si aceste principii s-au dus de-a lungul timpului si nu imi dau eu seama ...
@pinguilde
Eu ma gandeam ca un copac cu radacinile in aer e cumva nefiresc si sa iti pui sperante in existenta a ceva nefiresc te face sa fii putin ca un "frumos nebun al marilor orase" :)
Trimiteți un comentariu