marți, iulie 17, 2007

Pastila pentru cei bolnavi de adolescenta

Sa stai cateodata si sa simti cum pe umerii tai cade povara tuturor visurilor neimplinite de altii.
Sa stai cateodata si sa simti cum din ochii tai tasnesc lacrimile fiecarui suflet ce nu a mai avut dreptul sa se impartaseasca.
Sa stai cateodata si sa simti cum fruntea ta devine harta tuturor gandurilor nespuse din lasitate sau dintr-o oboseala a spiritului.
Sa stai cateodata si sa te simti, inevitabil, adolescent.

Iti spui atunci cu seriozitate ca, de acum inainte, vei scrie totul intr-un "Jurnal", vei crea un alt "eu", doar pentru tine.
Vei incepe sa speri, asa sta bine unui adolescent.Vei incepe sa te bati cu pumnul in piept aratand profesorilor, parintilor, prietenilor si dusmanilor inima ta inca nesecata de pulsul idealului, caci asa sta bine unui adolescent.
Vei incepe sa te zbati, cu gandul catre moarte, dupa ce ai trecut prin vapaia iubirii de "celalalt" si ai lasat carbuni aprinsi in urma.
Vei incerca sa demonstrezi tuturor ca poti fi deja considerat o persoana matura. Si asta doar pentru ca asa sta bine unui adolescent.

Intr-un tarziu, obosit de atata sfortare si risipa de energie, vei sti ca vremea ta a trecut, ca ai fost candva un adolescent ca toti ceilalti - nebun de iubire si de moarte - si acum nu-ti ramane altceva de facut decat sa blestemi lumea pentru ca este asa cum este si sa traiesti. Ca toti oamenii mari.

Niciun comentariu: