marți, octombrie 16, 2007

Casa de amanet

Cand va fi prea tarziu
am sa-ti amanetez
degetele ce-mi vor canta apoteotic
sonata mortii,
pleoapele obosite ce-mi vor simti
frigul ametitor
si mai stiu eu ce nimic voi avea
in suflet.
Ca sa te imbogatesti tu atunci
cu toate amintirile noastre
cand va fi prea tarziu.

Imi este teama,
desi nu stiu ce ar putea cineva face
cand va fi prea tarziu
cu viata mea amanetata.
Intr-acolo ne grabim...
innebunitor dor sa te gasesc inca la ghiseu.

2 comentarii:

Anonim spunea...

frumos..

Anonim spunea...

@anonim
Multumesc :)